Istorie

Cea de pe urmă categorie este poate, vorba zicalei, cea dintâi. Când ajungi în această zonă ești sufocat practic de istoria extraordinară, vestigii vechi de mii de ani putând fi întâlnite la tot pasul. Ruinele marilor cetăți grecești sau romane, pe vremuri cetăți impresionante ridicate de puterile previi, așteaptă să le fie acordată recunoașterea meritată. Histria, Adamclisi, Tomis, Callatis iar călătoria abia a început... Citeste mai departe »

Turism Geografic

Constanța se laudă cu rezervații naturale impresionante. Dunărea ce desparte bătrâna Scytie de restul României, Cheile Dobrogei cu ale sale peșteri, pădurile, lacurile, fauna și flora sud-dobrogeană fac din județul nostru unul dintre cele mai frumoase locuri ale continentului. Citeste mai departe »

Atractii Turistice

Cei care vin să își petreacă vacanța pe litoral au numeroase variante de petrecere a timpului liber. Atunci când s-au săturat de stat pe nisipul fierbinte sau de băile prelungite în apa Mării Negre, ei pot porni la drum, pentru a vizita obiective extraordinare, presărate de-a lungul județului Constanța. Această regiune oferă atâtea variante, încât este imposibil să te plictisești. Citeste mai departe »

Legende

Ne afăm într-un tărâm încărcat de povești extraordinare, de legende și basme inedite. Miturile vechi de mii de ani au supraviețuit până în zilele noastre și avem datoria de a le scoate la lumină și de a le transmite mai departe urmașilor noștri. De unde vin denumirile localităților constănțene, ce taine vechii de milenii ascund anumite locuri, acestea sunt întrebări la care trebuie să găsim răspunsurile potrivite. Citeste mai departe »

Filme Documentare

O colecție de filme documentare realizate în anii 2007-2008 de televiziunea CTV. Echipa care a realizat aceste filme a fost compusă din: Cristian CEALERA (realizator- producător), Răzvan MALCIU (editare imagine, foto, regie), Cristian MEDVEGHI (operator imagine), Marius KLEIN (voice-over), Marius MATEESCU (muzică), Bebe PITEI (foto) Marian URDĂ (asistent producție). Citeste mai departe »

Medical

Chiar dacă nu se poate lăuda cu spa-urile hotelurilor de cinci stele din străinătate, județul Constanța este locul preferat de zeci de mii de persoane cu probleme de sănătate. Tratamentele balneo-climaterice, nămolul curativ, aerosolii marini, acestea sunt doar câteva dintre elementele care au adus regiunea pe harta centrelor medicale europene. Citeste mai departe »

Religie

Constanța este tărâmul apostolului Andrei, \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"cel dintâi chemat\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\", al Sfântului Casian și al tuturor martirilor care și-au apărat dreapta credință. Mânăstirile și bisericile acestui pământ apostolic așteaptă cuminți vizitatori pentru a-și oferi frumusețile și poveștile lor.Să nu uităm însă nici de comorile musulmane din aceeași zonă, moschei și geamii impresionante pe care le poți întâlni în aproape orice colț al județului. Citeste mai departe »

Gastronomic

Bucătăria dobrogeană este una dintre cele mai complexe, având în componența sa rețete fără de seamăn. Peștele gătit în stil lipovenesc, șuberekul, baclavaua, sarailiile și toate celelalte bunătățuri ale musulmanilor, plăcintele aromânilor sau mâncărurile aduse de la sud de greci Citeste mai departe »

 

Băile Mamaia – inagurarea din 1906

Băile Mamaia – inagurarea din 1906

În iunie 1906, primăria condusă la acea vreme de Ion Bănescu finaliza băile din staţiune şi le scotea la licitaţie. După un termen în care nu s-a prezentat nimeni, aceste băi au fost în cele din urmă arendate Ecaterinei Nicolăescu, o femeie de afaceri care făcea faţă cu succes într-o lume oneroasă care aparent aparţinea doar bărbaţilor. Pe 20 iunie 1906 sezonul estival este declarat deschis. Primăria angajează pentru paza zonei şase jandarmi conduşi de un plutonier, cât şi un guard călare ce patrula în întregul perimetru al băilor. Nu în ultimul rând, edilii angajează şi un medic a cărui specialitate era asistenţa balneologică însă care putea acorda oricând şi asistenţă de urgenţă. Se închiriau cabine, pavilioane dar şi gherete mobile de lemn, duse pe roţi care puteau fi trase până în apă. Inagurarea oficială a staţiunii a avut loc pe 22 august, atunci când două trenuri pline de personalităţi au venit de la Constanţa. Primarul Bănescu avea parte de critici dure ale unor contestatari, care nu dădeau mari şanse de supravieţuire acestei “staţiuni a băilor de mare”. Cifrele înregistrate în cele două luni de sezon i-au dat însă dreptate edilului şi au curmat acuzaţiile. Astfel, între 20 iunie şi 1 septembrie, “staţiunea a fost vizitată de 45.000 de persoane, de trei ori populaţia Constanţei de la acea vreme, din care numai 35.000 au luat baie” (vezi sursa). Un success total care a deschis istoria unei staţiuni de success, numită pe drept, Perla Litoralului…

Sursă poveste şi citate – Maria Comăniţă Cica – Poveştile Mamaiei

Sursă foto – roconstanta.tripod.com (regele Carol I la Mamaia)

Povestea Palatului Regal din Mamaia – La Castel

În anii 90, una dintre plajele preferate ale tinerilor din Constanţa era cea “de la Castel”, din Mamaia, acolo unde minunatele băi în apele Mării se făceau la doar câţiva zeci de paşi de edificiul impresionant ce dăduse numele plajei. Mulţi dintre noi, tinerii ce mergeam pe atunci la Castel, nu ne gândeam în acele timpuri să aflăm mai multe despre istoria acelei construcţii. Seara, înainte de startul vreunui festival al berii, nu puteai însă să nu îi admiri silueta maiestuoasă ce ascundea adesea soarele pregătit să apună. Cu timpul am aflat mai multe despre povestea acestui Castel, iar de curând am descoperit date extrem de interesante într-o carte de excepţie, “Poveştile Mamaiei”, de Maria Comăniţă Cica. Acest Castel, devenit astăzi o locaţie estivală exclusivistă era în urmă cu aproape un secol Palatul Regal pe care monarhii României se hotărâseră să îl ridice în Mamaia. În prima jumătate a anilor 20, Casa Regală nu mai avea niciun Palat pe litoral, după ce reşedinţa din Constanţa (astăzi Tribunalul) fusese dat de Primărie Curţii de Apel (n.r. nu punem la socoteală Cuibul Reginei – Pavilionul Regal). Pentru a se revanşa, edilii Tomisului au oferit Casei Regale un teren de 30.000 de mp în Mamaia, pentru ridicarea unei reşedinţe estivale. Castelul a fost ridicat între 1924 şi 1927, de către arhitectul italian Mario Stoppa, care a primit un onorariu de 4% din valoarea totală a lucrărilor. Era destinat în primul rând reginei Maria (soţia lui Ferdinand), iremediabil îndrăgostită de mare (născută în Anglia şi crescută în Malta). În “Povestea vieţii mele”, regina Maria scria despre plaja Mamaia: “mari întinderi de nisip, o plajă atât de lungă încât sfârşitul i se pierde în depărtare, cu scoici trandafirii ca nişte petale de flori aruncate de zâne, băi de mare…. foşnetul şoptit al valurilor ce se sparg rând pe rând domol, pe mal lăsând fiecare o fâşie de spumă albă ca zăpada”. Legenda spune că în aceaşi perioadă, lângă castel şi-a construit vila şi Barbu Ştirbei, cel cu care regina Maria ar fi avut o legătură de amor. Ce este însă cert este faptul că regina Maria nu a stat niciodată la Castel, între timp ea a descoperit marea sa iubire, Balcikul. Din 1927, Palatul Regal din Mamaia a aparţinut reginei Elena, apoi din 1930 soţului acesteia, Carol al II-lea. Fiul celor doi, regele Mihai I şi-a petrecut multe vacanţe la Mamaia, între 1927 şi 1932, în special în luna august, când familia regală a României venea la Constanţa pentru a asista la Serbările Mării (Marinei). În 1932, regele Carol II a vândut Palatul şi terenul aferent Flotilei Aerului (Ministerul Aviaţiei), care şi-a stabilit aici comandamentul. Să ne întoarcem însă la edificiu: arhitectură balcanică, având inclusiv un minaret în stil musulman, Castelul impresionează şi astăzi. La subsol avea 16 camere, baie, spălătorie, cafegerie şi garaj, la parter 12 camere, bufet, garderobă, 3 terase, 8 băi şi wc-uri iar la mansardă 7 camere şi o baie. După dispariţia Monarhiei, Palatul a avut diverse funcţii dar a rămas mereu o construcţie emblematică a staţiunii Mamaia, care poate fi admirată şi astăzi şi care îşi are poveştile sale, gata să fie descoperite…

Sursă bibliografie – Maria Comăniţă Cica – “Poveştile Mamaiei”, Doina Păuleanu, constanţadjc.ro (date tehnice), “Viaţa regelui Mihai. Jurnal biografic”

 Sursă foto – flickr.com – Palatul Regal Mamaia, vedere aeriană, imagine de epocă

Legenda Constantinei și a Mamaiei

O versiune extrem de interesantă a legendei plajei Mamaia ne întoarce în timp câteva sute de ani, pe vremea când Dobrogea era încă sub stăpânire otomană. Povestea spune că, într-un sat dintre Dunăre și Mare, trăia o moldoveancă frumoasă și aprigă, văduva unui viteaz dobrogean, ce căzuse cu ani buni în urmă, într-o revoltă împotriva stăpânirii turcești. Femeia locuia împreună cu fiica sa Constantina, la fel de plăcută la înfățișare ca și a sa mamă.

Pentru că și moldoveanca (căreia fata îi spunea Mamaia) luptase cu arma în mână, împotriva Înaltei Porți, pașa din Silistra hotărî să o ia roabă și o aduse în cetatea de la Dunăre, în care el stăpânea. Pașa doar auzise de vitează, dar de văzut, o văzu abia acum și pe dată se îndrăgosti de ea. Dar pentru că la Silistra erau atunci tulburări mari, ofițerul hotărî să o trimită pe Mamaia să stea mai departe de primejdii și îi făcu o casă mare și frumoasă într-un loc pe malul Mării, unde astăzi se află stațiunea Mamaia. Dar să ținem seama că pe atunci nu era plaja așa cum o știm acum, ci iarba și pomii se pierdeau direct în apă, iar nisip era puțin, doar o fâșie îngustă. Pe atunci, în aceste locuri se ridica un sat bogat, în care locuiau deopotrivă și români și musulmani. Cu toții o respectau pe Mamaia și o țineau tare dragă și pe fiica ei, dar amândouă erau mereu triste și nu se prea amestecau cu restul satului.

Statiunea Mamaia - Constanta

Într-o zi, când la Silistra nu mai erau tulburări, pașa își aduse aminte de frumoasa moldoveancă și trimise o barcă mare cu oșteni să o aducă pe româncă, numai pe ea, înapoi în orașul său. Soldații o găsiră singură pe Mamaia, o luară cu forța în barcă și părăsiră țărmul. Femeia începu să strige după ajutor și atunci o auzi și Constantina sa. Fata intră în mare, încercând să ajungă la mama sa, dar apa era tare adâncă. Înțelegând că fiica sa se va îneca, fără doar și poate, Mamaia începu să se roage la Dumnezeu să îi salveze copilul. Deodată, se și petrecu minunea: sub picioarele fetei începu să se tot ridice o punte largă de nisip, ce o scotea din apă și o îndepărta de primejdie. Dar fata tot alerga după barcă, astfel că fâșia de nisip se mărea și se tot mărea…

Dar Dumnezeu mai făcuse o minune: Turcii au văzut că Mamaia dispăruse din barcă. Nu se aruncase în apele Mării, ci ea fusese transformată în acea punte de nisip ce îi salvase viața Constantinei. Otomanii au plecat înapoi cu mâna goală, iar Constantina a crescut, s-a măritat cu un român vrednic și au trăit fericiți în acele locuri, aproape de plaja Mamaiei. Așa ne spune legenda că s-a format această plajă frumoasă și largă a litoralului nostru, apreciată nu doar de către rumâni, ci chiar de o lume întreagă…

sursă – Legende din ținuturi dobrogene – Eugenia Doina Gemală

foto –  freepick.ro

Legenda stațiunii Mamaia

Povestea spune că, în urmă cu sute de ani, pe malul lacului Siutghiol, în locul în care astăzi se găsește stațiunea Mamaia exista stâna unui român pe nume Costea Alisandru. Adesea, la stâna mocanului trăgea pașa de Babadag, care venea cu diverse treburi la Constanța. Cei doi se cunoșteau de ani buni și turcul rămânea adesea în casa românului, luând masa cu familia acestuia. Costea avea o soție pe nume Lia și o fată frumoasă. Când pașa a mai îmbătrânit a început să își ia în peregrinările sale și fiul adolescent pe nume Enver. Tânărul s-a îndrăgostit de fata lui Costea și s-a hotărât să o răpească.

Mamaia - Constanta

A luat-o pe fată într-o barcă, dar tânăra s-a opus și tot striga „Mama Lia, Mama Lia”, chemându-și mama în ajutor. Tot încercând să scape de Enver, fata a căzut în apă și s-a înecat. Disperat, tânărul a sărit după ea, dar nu a mai putut-o salva. Căutând trupul fetei, Enver tot striga MamaIa, MamaIa, cerând la rândul său ajutor, cum auzise de la ea. Enver s-a înecat și el, iar în apropiere de locul tragediei, tatăl său, pașa de Babadag a construit o moară, în jurul căreia ulterior s-a întemeiat un sat, care a luat numele Mamaia.

sursă – Eugenia Doina Gemală – Legende din ținuturi dobrogene

Translate »